E prima postare din acest an, si-mi dau seama cat am neglijat acest blog. S-au intamplat multe, Stefan a crescut, a trecut prin multe schimbari si am vrut sa fiu langa el in fiecare moment, sa profit de toate clipele alaturi de el. A venit momentul sa ma ocup serios de blog, l-am facut pentru el, sa vada cand va fi mare intamplari pe care poate eu nu le voi tine minte. Maine implineste 2 ani, iubirica mea a crescut, vorbeste, rade, alearga, se catara, ma striga sa-l ajut, imi spune NU! la orice, isi cere si-si proclama independenta. Sunt aproape 2 ani de cand mi l-au pus pe piept in sala de nasteri si i-am vazut nasul mic si ochii albastri si limpezi. Am trecut prin colici, prin enterocolite, pneumonie, primii dinti, mersul de-a busile, primul mama si tata...Baiatul meu e mare, e superb, e perfect. E sublimul meu, aerul pe care-l respir, motivatia mea ca femeie si mama. Implinirea mea cea mai mare. Lumea mea e perfecta alaturi de el!
