18 sept. 2010

Cu iubirica la vaccin


Da! E oficial, confirmat si programat - luni mergem la vaccin! Am niste emotii cat casa pentru ca, din cunostintele mele, cu cat bebe e mai mare cand il vaccinezi, cu atat plange mai tare. Vaccinul pe care l-a primit la iesirea din maternitate nici nu l-a simtit, deoarece doarmea dus. La vaccinul de 2 luni a plans cateva secunde si gata! Dar acum cand are aproape 5 luni si e mult mai receptiv la stimulii durerosi nu stiu cum va fi. Eu sper sa nu planga foarte tare, sa treaca repede. Nu-i usor sa fi bebelus, se pare. Oricum luni o sa notez pe blog impresiile si reactiile. Stay tuned!

Exilul


Nu stiu cum am reusit performanta dar am racit! Si destul de rau ca aseara a trebuit sa merg la spital nemaiputand sa ma tin pe picioare. Niste dureri de cap, frisoane groaznice si dureri in tot corpul...chiar imi amintisem cat de stresata eram iarna trecuta sa nu racesc, insarcinata fiind. Mai ales ca era si paranoia cu gripa AH1N1 care facuse cateva victime printre care si femei gravide. Dar ca niciodata iarna trecuta nu s-a lipit de mine nici macar o simpla tuse, tin minte ca eram extrem de stresata sa nu cumva sa ma pricopsesc cu raceala sau gripa. Si acum, ca din senin m-a trasnit! Urasc medicamentele si de obicei nu le iau, iar la medic merg cand efectiv nu mai pot, deci daca aseara eram pe hol la camera de garda inseamna ca ma simteam foarte rau. Mai mult m-am dus ca sa vad cum procedez avand in vedere ca alaptez si nu vreau sa iau nimic care sa-l pericliteze pe iubirica. Asa ca, la sfatul medicului, ma imbuib cu ceai fierbinte cu lamaie, supe calde si strepsils pentru gatul rosu. Pe Stefan l-am exilat cu mama in alta camera si ea mi-l aduce numai cat il alaptez dupa care fuge cu el de parca as fi ceva criminala. Dar, nu am de ales, trebuie sa-mi revin asa ca pana atunci e mai bine pentru bebe sa nu fie prin preajma mea prea mult. Eram stresata putin cu alaptatul, nu din cauza ca nu ar fi bine ca-l alaptez daca sunt racita, ci ca nu cumva sa suflu pe el. Am gasit solutia: o mascuta chirurgicala pusa peste gura si nas, pentru a evita sa suflu aer direct pe bebe. Daca l-ati putea vedea pe Stefan cu ce ochi mari se uita la mine cand ma vede cu masca aia v-ati prapadi de ras! Cred si eu ca nu e o priveliste tocmai placuta, dar pentru binele iubiricii trebuie sa ma sacrific, nu? Intr-un fel ma bucur ca am racit eu, fiindca in acest fel se imunizeaza iubirica mai bine, organismul meu produce anticorpii pentru raceala, si prin lapte ii ia bebe, ceea ce e foarte bine. Daca tot nu pot sa stau mult cu el, ma odihnesc cat pot ca sa-mi revin cat mai curand, desi somnul nu e asa odihnitor cand te dor toti muschii din corp. Incerc sa ma mai uit la TV seara, dar ma ia somnul foarte repede, din cauza bolii, banuiesc eu. Nu mai zic de vremea nasoala care e afara, o ploaie rece si deasa de-ti vine sa pleci la Ecuador...eu una sigur as pleca in Tarile Calde acum!