Fiecare parinte cred ca are temerile lui, mai mult sau mai putin justificate, atunci cand e vorba de copilul lui. Si, nici eu nu fac exceptie. Daca la inceput deveneam freak - in adevaratul sens al cuvantului - la orice ridicare din spranceana a lui Stefan, acum m-am mai calmat. Sau cel putin asa credeam pana azi dimineata cand m-am trezit sa-i dau puiului sa pape si l-am gasit pe burta! Intr-o secunda am albit instantaneu - la figurat de data asta - si imi trecea prin minte cel mai mare cosmar al unui parinte: SMSS. Ce e SMSS? E prescurtarea pentru sindromul mortii subite la sugar. Imi vine sa o iau pe aratura cand aud cuvintele astea si ma gandesc la metode care de care mai ingenioase, si de ce sa nu recunosc, mai tampite ca sa il impiedic pe Stefan sa se intoarca pe burta in timpul noptii. Totusi niciuna din ele nu mi se pare a fi eficienta sau adecvata, unii imi spun sa ma calmez ca imediat are copilul 5 luni si nu mai e asa mic. Ca se poate intoarce el singur deja, se sprijina pe antebrate, deci nu mai e asa firav. Si totusi, am si eu exagerarile mele de parinte, uneori imi doresc sa nu fi avut acces la informatie ca poate era mai bine. Oare daca-l leg de patut are ceva???
