Welcome home, daddy!

Aseara a ajuns in sfarsit tati. Bebe a facut ochii mari, ca la cinema, s-a ascuns, a zambit, s-a rusinat, a cersit in brate si deja e prieten cu tati. Si cum sa nu fie prieten, la cate jucarii a primit? Abia astept sa vina primavara sa ne apucam de amenajatul camerei pentru bebe - mobila la comanda, biblioteca incorporata in ea, centrul camerei va ramane gol pentru ca sa aiba unde insira toate jucariile primite, care, by the way, nu-s deloc putine...Cand ma gandesc ce ma asteapta: el o sa insire toata ziua pe ele, eu o sa le strang!!! Bogdan e de vina, am sa-l omor pentru asta. Bine ca a ajuns, e aici cu noi, o sa ne bucuram de astea 4 luni impreuna si la vara mergem noi la tati. Pe atunci suntem maricei, si ne duce peste tot in Dk. La parcul de distractii Tivoli, la Legoland, la mare...o sa fie super. Peste cateva zile voi reveni cu un nou post in care voi atasa cateva poze cu cadourile lui bebe, si cu noi 3. Tre sa cumpar cateva albume goale... Cele 2 poze atasate, sunt mostre dintr-unul din jocurile lego, primite de iubirica. Sunt sigura ca o sa-i placa lego, si mie-mi vine sa ma joc cu ele la cat sunt de dragute! :D

Are mama-un taurel, capos foc!

Nu sunt obsedata de horoscop, dar imi place sa cred ca unele lucruri din el sunt adevarate. Ca si zodie, intotdeauna m-am inteles bine cu taurii. M-am bucurat cand am vazut ca Stefan e taur, dar in acelasi timp am stiut ca o sa am de furca cu el, deoarece ca si zodie taurii sunt foarte incapatanati. Oricum, mai incapatanata zodie ca balanta nu exista, deci va dati seama ce scantei or iesi intre un taur si o balanta. Si, deja, au inceput sa iasa din cauza ca bebe al meu e foarte sclifosit uneori. Da! asa am zis, SCLIFOSIT! De ce? Pentru ca nu vrea sa ma lase sa-l pup de cate ori vreau eu. Si cand nu vrea, nu vrea si pace! Pai daca nu-l pup acum, cand o sa ma lase? Peste cativa ani o sa se faca ca nici nu ma cunoaste, cand o fi sa umble dupa fete nici nu mai vorbesc. Deci, concluzia, sau mai bine zis solutia, e sa-l oblig sa stea la pupat acum cat e bebe. :D

Leave the past behind, never look back

As I entitled my blog, "Pages of life", it represents events in my baby's life, progresses, new accomplishment's and so on and so forth. But I also write, sometimes, about minimal stuff representing something else other than my baby. This happens rarely, because I've created this blog for him. Today I woke up with the nasty feeling of a past that doesn't want to stay behind, and I wonder: why won't you leave me alone? Don't ask me to accept you on F.B (Facebook), because I will simply ignore your request. Once you have offended me, you're "gone" for good. For those who don't know me that well, I'm the kind of person who can forgive and who is comprehensive when needed, but I also have my limits. And I don't want to give up on them, especially for persons who aren't worth it!

Prima jumatate de an! La Multe Lunite, iubirica mea!!!

Esti de o jumatate de an langa noi si parca timpul n-ar fi trecut...Multe Lunite Inainte iubirica noastra! Te iubim mult de tot!

Prima colectie de carti a iubiricii. More to be added soon...

A venit frigul

Cred ca o sa inghetam. Minus 7 grade la Miercurea Ciuc, nu e de gluma. Am deschis geamul si mai bine n-o faceam. Dar e musai...trebe sa aerisim camerele. Am halit si bebelino isi asteapta ora de somn. Dupa ce se trezeste, pe la 10, o sa papam piersicuta cu cereale. Ieri am papat piersicuta cu branzica de vaca, supica de legume, piure de legume si laptic. Musai, sa crestem mari! In rest, asteptam sa vina tati si ne ascundem de frig, stam la joaca mai mult in casa. Deocamdata iubirica nu e suparat ca nu iesim asa mult afara. I-am comandat o colectie de 12 carti cu povesti nemuritoare, de-a dreptul superba! Ieri am primit coletul, o sa le fac si o poza zilele astea. Brrrr, cred ca ar fi cazul sa inchid geamul ala...

Ce gandeste bebe la botez

*Ora 14.00*. Multă lume în casă. Mama s-a coafat, tata are un soi de şervet verde legat de gât, cam ca babeţica mea, dar mai îngust. Arată caraghios, am râs de el. Bietul tata, crede că râd de fapt cu el. Oricum, suspect de multă agitaţie. Presimt că e în legătură cu mine. Ia să stau treaz. Nu, mamă, nu vreau să dorm şi nici să mănânc. Voi îmi pregătiţi ceva. *Ora 15.00*. Au mai venit şi alţii. Vorbesc tare, râd. Din când în când se apleacă şi mă gâdilă. Ăsta-i un obicei tâmpit - ce, ne cunoaştem? Pe voi vă gâdilă necunoscuţii în dormitor? Ia să plâng niţel, poate mă ia mama-n braţe şi scap. Deci trag aer în piept, deschid gura şi… *Ora 15.45*. Presupun c-am adormit. Adică trebuie să fi dormit, nu? că acuma m-au trezit. Ce mitocani… Bă, dormeam, da? Ce mă trambalaţi atâta? Na, că acum a apucat-o pe mama cheful să mă schimbe. Femeie, tu pe ce lume eşti? Lasă-mă-n pace să dorm! Ia să tragem aer în piept… *Ora 16.15*. Credeţi că am chef de plimbare? Adică, zău, vă imaginaţi că asta vrea omu’ sâmbătă după-amiază pe la patru, să se dea cu maşina? Şi acum ne şi întoarcem, că cică au uitat un certificat de naştere. Asta mi se pare o prostie - ce, aveţi nevoie de dovezi că m-am născut? nu urlu suficient de tare aici? Nu pricepeţi? Vreau aaa-caaa-săăăă, la mine-n paaaat! *Ora 16.30*. Oooo, ce de luminiţe-n camera asta! Şi ce tavan înalt! Miroase cam naşpa, n-ar strica o curăţenie generală, dar dacă n-au ferestre, nici n-ai ce să speri… Uite-i şi pe tipii ăştia, umblă-n rochii aurii cu mâneci negre, doi bărboşi… na că unul a pus mâna pe mine - ia gheara, bă naşpetule, ce-i cu manierele astea? *Ora 16.40*. Cântă - sau aşa cred ei. Mama e Carmina Burana pe lângă ăştia. Aloouu, mă blues brothers, mai încet că nu mă mai aud gândind! Mă ţine-n braţe o tanti, habar n-am cine e, ăia rag de mama focului, e cam multă lume în spate, e şi oală mare în stânga, o masă… Cred că ăştia vor să mă mănânce. Băi, trebuie să scap de-aici imediat. Mama! Maaaaa-maaaaa! Cât mai tare: MAAAA-MMMAAAAAA! *Ora 16.50*. Urlu în continuare. Pân-aici mi-a fost, nu mai scap. Mama e cu ei, clar, în loc să mă scape din beleaua asta îngrozitoare (în care tot ea m-a băgat, dacă e să mă gândesc), a vent să-mi dea suzeta. Suzeta? De-asta crezi tu, mamă, că am nevoie acum? Ia-mă de-aici, nu-i vezi p-ăştia ce-mi pregătesc? Ce trădătoare… Nu m-aş fi aşteptat la aşa ceva tocmai din partea ei. *Ora 17.00*. Tanti m-a pasat la nenea, dar tot în spatele bărboşilor stau. Ăia fac vrăjitorii peste cartea de bucate, lumea îi aprobă cu gesturi stranii. În oala aia e apă, m-am prins. Nu văd de-aici dacă e vreun morcov şi niscaiva păstârnac înăuntru, dar n-am nici o-ndoială. Cred că mă fac ciorbă. Am încurcat-o rău de tot. Cred c-am şi răguşit, dar nu mă las - cineva trebuie să mă salveze şi pe mine. Cineva, oricine, ajutor! *Ora 17.05*. Nenea face avioane cu mine. Ce truc vechi, suckere, nu mă păcăleşti. *Ora 17.10*. Nenea face avioane cu mitraliere şi cu bombe. Am tăcut, fazanul crede că datorită lui. Aiurea, nu m-am resemnat, doar îmi conserv puterile magice. Când or vrea să m-arunce-n oală, o să-mi iau zborul şi-o să le dau cu tifla din turlă. Roadeţi-vă unghiile, na, canibalilor. *Ora 17.15*. Gata, pân-aici mi-a fost. M-au luat pe sus, m-au pus pe masă, m-au dezbrăcat. Pentru o clipă am ajuns pe burtă, dar puterile magice n-au acţionat, n-am putut s-o şterg, deşi am încercat. Acum m-a luat bărbosul nr. 1 şi mă duce spre oală. Acum, ajutor acum! Bă, nu mă băga-năuntru, bă, stai aşa… *Ora 17..15*. WHOA! S-a răzgândit, uite-l că mă scoate. Stai să ţip. *Ora 17.15*. Nu, iar mă bagă-n oală. Mă, nebunule, termină! *Ora 17.15*. Iar m-a scos. Devine ridicol. Nici nu ştiu dacă vrea să mă înece pe bune, că mă ţine de nas şi gură. Poate vrea să mă sufoce? Mă deşteptule, tu respiri cumva pe alte găuri? *Ora 17.15*. Dacă mai face asta încă o dată, pe bune dacă nu fac şi eu ceva pe el. Măcar atât. Ia, că mă ţine deasupra oalei, să mă scurg. Ce înapoiaţi… de prosoape n-aţi auzit? *Ora 17..20*. Credeam c-am scăpat, că s-au îndurat.. M-au luat de la oloi, m-au îmbrăcat la loc, dar m-au dat şi cu ulei şi tot lui nenea ăla m-au livrat şi ăla merge cu bărboşii într-o cameră secretă. Acolo o fi tigaia, poate nu mai vor ciorbă. Unde duceţi voi copiii mici, mă nenorociţilor? Ia să urlu un pic, poate atrag atenţia cuiva, deşi ăştia-s clar vorbiţi între ei.. Las’că scap eu şi vă dau pe mâna Poliţiei! *Ora 17.25*. Nu trebuia să urlu. Mi-au băgat pe gât droguri cu linguriţa. Se-nvârte tot, mă ţin de bărbie să-nghit. Am reuşit să scuip un pic, dar bărbosul s-a ferit, e clar că are experienţă, pezevenghiul. În schimb, fraierul care mă ţine strâns în braţe e începător. Acum are o amintire de la mine pe rever. *Ora 17.30*. Dhhroglgul ăla îşşşi mmfaşeee emfectul… mmmmhhhmmm… mi-e somn. Tu, trecătorule, dacă citeşti asta, să ştii că m-am luptat ca un bărbat şi-am fost învins mişeleşte. Adio şi să vă stau în gât. *Ora 18.00*. M-am trezit din nou. Sunt viu, întreg.. Nu ştiu cum am scăpat, dar încă un botez nu mai suport. Băi, deştepţilor, sper că nu vă mai vine vreo idee săptămâna viitoare. Femeie, ia scoate sutienul şi fă-te-ncoa. N-am uitat că m-ai trădat acolo, dar acum am nevoie de tine. Mi-e foame.

Buna dimineata!

Iubirica s-a gandit ca ar fi cazul sa-mi dea trezirea deja, asa ca a inceput ca in fiecare dimineata sa "cante". L-am lasat sa se joace nitel ca deja avem de ceva vreme un ritual in fiecare dimineata. O ora ne jucam! Ieri, bunica-sa s-a gandit sa-l faca pe fiu-meu fetita, si asa am crezut ca asta vom avea, la inceput, asa ca i-a pus pe cap baticul meu de cand eram bebe. Va vine sa credeti ca baticul asta are 26 de ani??? Boy, I feel old and tired...Nu-i asa ca-l prinde bine pe tiganusul meu? Parca chiar ar fi o fetita! Vineri seara porneste si tati inspre casa, deci, pe duminica o sa fie cu noi! Yupiiiiiiiiiiii, mai e asa putin, vorba aia: any minute now!

Joy

A mother's joy begins when new life is stirring inside... when a tiny heartbeat is heard for the very first time, and a playful kick reminds her that she is never alone.

De profundis

Hotararea de a avea un copil este cea mai importanta. Este ca si cum ai decide ca inima ta sa fie pentru totdeauna in afara corpului...

I hate that darn nurse!

Azi am fost la vaccin...nu vreau sa imi aduc aminte cat de dureros a fost pentru iubirica, l-a intepat in ambele picioruse de-mi venea sa-i rup parul asistentei aleia idioate (care e noua la cabinetul pediatrei din cauza ca asistenta pe care o iubim si nu ne chinuie asa tare e in concediu de maternitate) care se mosmendea cu acul ala de zici ca nu mai tinuse o seringa in maini! Inca un pic de plans si suferinta din partea iubiricii si cred ca i-l infingeam cucuvelei in ochi, ca-n filmele Saw sau The Texas Chainsaw Masacre. A durut, a plans, s-a linistit si a adormit repede, saracutul de el ca si acu mi se rupe sufletul cand imi amintesc. Pana la 1 an nu mai avem de facut alt vaccin, Slava Domnului! Acum sta al meu bebe in patut si se joaca asa de cuminte...ce-o fi fost oare in vaccinul ala?

Surprize, surprize fara Andreea Marin

Se pare ca scumpul meu sot, chiar daca e departe de noi, a reusit sa ma surprinda foarte placut. Nu stiam de ce ma tot intreaba daca ies cu iubirica afara inainte de ora 10. Cand eram aproape gata de plecare a sunat cineva la interfon - credeam ca sunt iar cei cu reclamele postale ca as fi cedat nervos instantaneu - de fapt era cineva care ma anunta ca am primit un buchet de flori. Am ezitat putin, ma gandeam ca nu are cine sa vina cu flori la mine, mai ales ca vocea nu mi se parea cunoscuta. Asa ca am intrebat pentru cine sunt florile? Raspunsul a fost clar: pentru doamna Bobotan Liza. Eu is aia, inseamna ca florile or fi pentru mine...dar de la cine? Cand a ajuns omul la usa, mi-a dat buchetul, eu eram si mai descumpanita. L-am intrebat de la cine sunt, mi-a zis ca nu stie ca el e taximetrist si a fost trimis sa mi le aduca. Ok...si mai ciudat, careva poate are chef de glume. Dar mi-a zis sa citesc biletelul de pe buchet ca poate cine le-a trimis s-a semnat acolo. Vad si eu biletelul dupa 3 ore si il deschid: La Multi Ani...de la sotul tau! Multumesc pui, chiar ca a fost o surpriza! Ma revansez cand vii acasa :D A doua surpriza a fost de la mama mea care m-a insotit pana la magazin sa cumpar cate ceva. In drum spre casa am vazut la un magazin un tweety de plus, imens. Am zis ca il cumpar pentru iubirica ca e foarte dragut si o sa ii placa cand va fi mai mare. Maica-mea m-a intrebat ca asa de mult vreau sa i-l iau? La care eu am zis un "da" foarte hotarat. Atunci, a zis ea, il cumpar eu pentru tine ca si asa nu stiam ce sa-ti fac cadou. Yeeeeeeeeeeeeeeeee, am un tweety mare, si un catel de plus la fel de mare primit de la Bogdan! Incep sa fac colectie pe care o sa i-o dau iubiricii!

Limbajul de internaut al iubiricii

Aseara cand povesteam cu Bogdan, m-am gandit sa-l las si pe iubirica sa-i scrie ceva. Nu va spun ce plescaieli a primit tastatura, ma gandeam ca nu o sa supravietuiasca ordeal-ului, tot tremura de emotii Stefan al meu sa bata cat mai repede pe ea. Va atasez ce a iesit: h nbnmh,8uiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiuiui, g4343rdc szvb xxrccxserse3asSZrs3fr, dfscv. Asta in limbajul codat al agentilor secreti inseamna: tati hai acasa mai repede, mi-e dor de tine. Astept sa-mi aduci jucariile. Te iubesc! Over and out!

Happy b-day 2 me

E oficial, azi am 26 de ani...ce urat suna, nu-i asa? Dar anul asta nici nu simt ca e ziua mea, sunt mult prea ocupata cu strumful meu, caruia tin sa-i multumesc, caci datorita lui nu simt ca am imbatranit. Stie el ce stie, si nu ma lasa sa ma intristez. In plus, e cea mai frumoasa zi de nastere, pentru ca o serbez alaturi de iubirica mea si sunt sigura ca nimic n-o sa poata egala asta. Deci, La Multi Ani mie! :P

Mosteniri

In acest post vreau sa mentionez si aspectul mostenirii genetice pe care l-a luat bebe de la noi in ceea ce priveste ticurile. La aspectul fizic ne-am lamurit, seamana mai mult cu mine! :D In schimb, majoritatea ticurilor le are de la tati: isi ridica picioarele in sus si apoi le da drumul jos brusc, ca din pod, ii place sa se tot intinda - pana la 20 de ori pe zi - nu mananca si nu face nimic altceva pana nu se intinde, ii place sa se auda vorbind chiar daca nu-l baga nimeni in seama - cand realizeaza ca povesteste de unul singur incepe sa tipe - exact ca taica-sau, este foarte atent la tot ce vede, nu-i scapa nimic din ochi, parca ar fi o acvila. In schimb, are ceva si de la mine - stilul de a dormi. Stilul ala imprastiat/rasfirat pe tot patul, de nu iti dai seama unde e capul si unde sunt picioarele. Uneori doarme ghem intr-un coltisor, alteori nu-i ajunge juma' de pat. La asta clar, seamana cu mine, si ma bucur! Inseamna ca ne odihnim bine. Acu sta foarte atent si se uita la mine cum tastez, e un adevarat inger copilul asta cand se trezeste: sta mai bine de o ora la povesti si nu se plictiseste...Asta e si ora mea de relaxare maxima chiar daca e 7 am.

Noutati din lumea lui bebe

Prima noutate e ca am fost la examenul neurologic ieri. Totul a iesit ok, bebe e foarte bine dpdvd neurologic, multumim Doamne! Maine mergem la radiografia de bazin...care sper sa iasa bine si sa nu fie probleme. Ma rog sa ne spuna chirurgul ca nucleii soldului sunt formati corespunzator si ca oasele sunt la locul lor. O sa ne consulte, ne verifica fontanelele si ne spune cum ne dezvoltam pentru varsta pe care o avem, 5 luni si 3 saptamani. Vineri...ziua cea mare: mergem la vaccin, nici nu vreau sa ma gandesc cum va fi. O sa-l intepe de 2 ori, si-mi vine sa turb cand vad ca-l doare, as prefera sa ma doara pe mine de mii de ori. Dar, nu avem de ales, trebuie sa ne vaccinam ca altfel nu avem imunizare si nu putem risca. O sa iau o punga cu mine ca sa-i distrag iubiricii atentia - adora pungile - si sper sa nu fie prea dureros si sa se linisteasca repede. In rest, nu avem probleme, decat cu gingiile care ne mai supara uneori. Avem si un repertoriu de cateva cuvintele, mai bine zis mini-cuvintele pe care ne place sa le spunem toata ziulica. Cel mai nou, si din cate se pare si preferat, e: ga-ga dupa care urmeaza: ai, da, me, mmm, aaaa, au. Cel mai tare ma distreaza dimineata, dupa ce se trezeste si incepe: aaaaaaaaa, exact ca si Tarzan cand se da pe liane. Sa vedem ce mai urmeaza...

Programul pentru astazi

La noi este o vreme frumoasa, asa ca am cam planificat ziua deja:
- schimbat bebele, dat sa pape.
- lasat un pic la joaca.
- pus la primul nanic.
- mami o sa faca o baita pana doarme iubirica.
- cand se trezeste bebe, dat sa pape, schimbat iar.
- imbracam frumos atat bebele cat si pe mami, pregatim caruciorul si plecam la plimbarica.
Diseara, povestim un pic cu tati, baita de seara, papica si apoi la somnic!

Primii "pupici" cu lipici

Ieri de pe la ora 15, din cauza ca a fost o vreme superba, am iesit cu iubirica afara unde am stat vreo 4 ceasuri. Am facut o plimbare lunga, am fost si in parc - a fost super! La un moment dat l-am luat in brate, si cum statea cu fata spre mine, a inceput sa ma molfaie de obraz. Asta din cauza gingiilor care il mananca de numa, oricum faza a semanat foarte bine cu niste pupici. Cei mai dulci pe care i-am primit si care nu vor fi intrecuti niciodata! Am crezut ca il halesc tot acolo pe strada, de extaziata ce eram, dar mi-a fost rusine sa nu ma vada careva si sa aiba senzatia ca am probleme cu mansarda. Asa ca m-am abtinut...pana am ajuns acasa desigur! :D

Ultima suta de metri

Pana cand implineste iubirica jumatate de anisor, pana cand vine tati acasa, pana cand o sa fiu eu mai batrana cu un an si pana cand vom merge la medic la controale/radiografia de bazin si vaccin. Inca nu mi-a trecut obsesia cu mersul la medic cu iubirica, ma simt eu mai ok daca ma duc sa-l vada cum a evoluat, cum se prezinta pentru varsta lui, daca se dezvolta corespunzator etc. Asa ca, saptamana asta mergem la neurolog, am tinut neaparat sa il duc si la un consult din asta. Il vad ca e bine, foarte activ si istet, dar pentru linistea mea sufleteasca prefer sa aud si parerea unui specialist. Tin nadejdea ca ne va spune ca suntem ok si evoluam bine. Apoi, saptamana viitoare mergem la pediatra, de acolo ne trimite sa facem radiografia de bazin, sa ne asiguram ca nucleii soldului s-au format corespunzator, si ca Doamne fereste nu avem displazie de sold! Ne asteapta apoi vaccinul de 6 luni, si pregatirea bunatatilor pe cand ajunge tati acasa. Bine ca trece timpul asta si o sa fim in sfarsit impreuna. Zilele astea n-am facut mare lucru, sambata am fost un pic in sat, la aer curat si l-am pus pe Stefan sa se joace cu catelul (il tineam in brate si-l aplecam catre caine) radea gadi al meu de numa! Se pare ca seamana cu mine, eu ador cainii. Ieri am fost mai mult prin casa, un pic fara chef, l-au cam suparat si gingiile, aseara am facut baita si apoi nani. Azi ne asteapta o bine meritata plimbarica, asta dupa ce se trezeste bebelino.

Ce bine că eşti

Una dintre cele mai frumoase poezii ale literaturii romane...poezie ce-mi face sufletul sa se stranga de emotie de fiecare data cand o recit in gand!

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Somn, dulce somn!

Daca acum o saptamana si un pic ma plangeam de faptul ca bebe nu doarme bine noaptea, acum "ma plang" ca doarme prea mult. Recordul a fost doborat aseara cand a dormit per total 12h. Can you believe it? Magic, ha? Pentru mine a fost super bine, m-am odihnit si m-am trezit cu forte proaspete. Doarme bine si ziua, nu mai plange asa mult, sta si singur (in patutul lui ca nu-l pot lasa in pat la noi nesupravegheat). E un bebe cuminte, si mi-e asa de drag ca-mi vine sa mor - la propriu! Toata ziua l-as musca si l-as zdrangani pe bietul copil, incerc totusi sa ma si controlez ca nu vreau sa-i creez traume. Maine plecam in sat, alta zi de relaxare, si uite-asa trece timpul pana vine si tati acasa. Ultima suta de metri sper sa treaca cat mai repede ca tare dor ne e de el! Hai tatiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!

Viata, de undeva de sus

De undeva "de sus" am vazut eu azi lumea. De sus de pe tocuri, of course. Nu v-am pove? Nu, pentru ca n-am avut cand (hi, hi). Acu sa ma laud: daca tot am promis ca vreau sa arat super bine, m-am apucat serios de treaba, si rezultatele incep sa se vada. Asa ca, azi am iesit cu iubirica la plimbare, pe tocuri! Eu pe tocuri, bebe in carucior (a inceput sa stea si acolo, Slava Domnului!). M-am simtit super imbracata elegant, pe tocuri si cu bebe. Asta arata ca sunt o mamica tanara, care are grija de ea. Pe sarbatorile de iarna vreau sa fiu si mai slaba cu macar 10 kg (v-am zis ca slabesc foarte repede daca ma tin de treaba?). Bineinteles ca nu sunt la dieta din aia prosteasca, ca alaptez inca. Dar mananc cat mai sanatos: nimic gazos, niciun fel de suc, deloc paine/paste, dulciurile sunt excluse, carnea de porc la fel si bineinteles dupa ora 7 nu mai pap nimic. In curand o sa trec la fustite si la rochitele de care mi-e asa de dooooooorrrrr! Sper sa fie mandru bebe de mine, si taica-sau la fel. Ar face bine sa fie mandri...

Lucky 13th

Azi, desi se zice ca 13 e numar ghinionist, pentru mine a fost o zi norocoasa, mai bine spus foarte importanta. A avut loc una dintre cele mai mai realizari de pana acum ale iubiricii: s-a ridicat singurel pana aproape sa stea in sezut. De habauca si fascinata ce eram, in timp ce statea "suspendat" in aer, am reusit intr-un final sa ma dezmeticesc si sa imortalizez cat de cat momentul. Il ador pe micul meu fortos, asa ca atasez una bucata poza cu cei mai frumosi ochisori pe care ii puteti vedea, si una bucata poza cu marea realizare!

Bring it on!

In curand bebe al meu implineste 6 lunite! Ma simt tare mandra de el si de progresele pe care le face zilnic si de aceea vreau ca si el sa fie mandru de mine. Asa ca am decis ca incepand de maine sa ma apuc sa am grija si de mine. Adevarul e ca dupa ce am nascut m-am cam neglijat, si cine spune ca ai timp de tine cand un nou-nascut plange din cauza colicilor mai toata ziua timp de aproape 5 luni, minte! Va spun eu asta din experienta. Acum ca Stefan a crescut si ma pot intelege cu el, nu mai are colici, cred ca e cazul sa ma ocup de mine putin. Asta inseamna slabit in primul rand. Am avut o sarcina in care am acumulat niste kg, multe din ele au disparut dupa ce am nascut, dar totusi au mai ramas de dat jos. Vreau sa ajung la formele initiale, sa fiu o mama frumoasa, sa arat si sa ma simt bine. Parul deja si-a revenit (am avut o cadere de par masiva dupa ce am nascut, stiam ca o sa cada dar nu ma asteptam sa fie chiar asa). Pana in decembrie promit sa arat senzational, si stiu ca o sa reusesc daca imi pun ambitia. Mai ales ca-mi vine sotul acasa si musai sa fiu prezentabila, stiti voi daca arat bine poate o mai punem de-un bebe! Lol! :P

Cu capul in nori

Asa se pare ca sunt eu zilele astea si am sa va spun de ce. Am fost cu iubirica la niste cumparaturi zilele trecute cand ramasesem fara cereale Humana, si in timp ce imi mai "clateam" ochii cu ce era prin supermarket, la raionul de copii zaresc canita 3 etape pentru bebe. M-am gandit sa o iau, caci imi va fi utila peste putin timp. Are tetina incepand cu 0-6 luni (ceea ce la noi nu e cazul deoarece iubirica nu vrea deloc sa bea cu biberonul), cioc din silicon pentru 6-9 luni (pe care-l vom folosi in curand) si pai din silicon care se foloseste de la 9 luni incolo. Plus ca e dotata cu supapa anti-scurgere ca sa nu ma trezesc cu rauri si lacuri prin casa. Sa deviez putin de la subiect: ma gandeam zilele astea ca si cand am fost eu bebe tot canita 3 in 1 si lingurita de silicon am avut...eu am mancat cu lingurita din asta in care-ti spargi gingiile si i-am spart la maica-mea cateva zeci de cani. Dar na, ne-am modernizat si trebe sa tinem pasul cu vremurile, nu din snobism, ci din cauza ca sunt pe conceptia ca daca atunci nu s-au gasit si acum sunt, nu are rost sa ma chinui nici eu si nici iubirica. Deci am luat minunata canita dar sunt atata de zapacita incat nu m-am uitat inauntrul cutiei, am vazut desenul albastru si am pus-o in cos. Acasa cand am desfacut si eu cutia, am avut surpriza sa constat ca, canita este roz cu mov!!! Imi venea sa-mi rup paru', dar am zis ca amu asa ii dau pace ca oricum multa lume il catalogheaza pe iubirica drept fetita so...Bine macar ca rozul ala este totusi pal si nu o nuanta stridenta!

O mamica privilegiata

Citeam pe undeva deunazi ca bebe e cel care isi alege parintii inca dinainte de a se naste - daca e adevarat, tin sa-i multumesc iubiricii mele ca m-a ales pe mine sa-i fiu mamica. Ma trec mii de fiori de fiecare data cand, in secret, sau cu voce tare spun acest cuvant: mama! Sunt mamica, si parca tot nu-mi vine sa cred, parca inca ma vad copila cu ochii mari si iscoditori care viseaza la universul infinit. Sunt privilegiata ca am adus pe lume un sufletel mic si inocent care depinde de mine 24 de ore din 24. Nu exista implinire mai mare, si in acelasi timp responsabilitate mai mare decat aceea de a fi mama. Sunt dependenta de Stefan la fel cum e si el dependent de mine, prioritatile mi s-au schimbat si lumea-mi graviteaza in jurul lui. Rad si plang odata cu el, nu ma satur sa-l privesc si-mi e ciuda ca de multe ori ma depasesc imperfectiunile pe care le are latura mea umana. Cateodata ma doboara oboseala, ma enerveaza plansul (cand reusesc sa-l alin greu) ca mai apoi sa ma supere faptul ca ma supar. Nu ma supar pe bebe, el e lumea mea, ma supar pe conjuncturi, pe soarta sau pe "horoscop". Am un copil perfect, cred ca as putea spune ca eu sunt cea imperfecta...Am multe defecte, si cu toate astea sunt recunoscatoare ca l-am primit pe Stefan, si-i multumesc la Doamne Doamne necontenit pentru el. Am o misiune grea - sa cresc si sa ghidez un pui de om, care intr-o buna zi va face parte din piramida acestei lumi, va deveni matur si intelept, sper eu. Si nu-mi ramane decat sa ma rog sa am intelepciune sa-i ghidez pasii, sa pot fi langa el si sa-l ajut sa se ridice de cate ori va fi nevoie. Sa stie si sa simta ca in mine are un aliat neconditionat si o iubire infinita. Am mai citit de asemenea ca, femeile care nasc natural sunt privilegiate, sunt mai unite cu copiii lor. O nastere naturala presupune implicare profunda din partea mamei, implicare fizica si emotionala, culminata de efort, suferinta si durere fizica. "A fi mamă înseamnă să-ţi iubeşti copilul aşa cum nimeni nu o poate face mai mult, iar iubirea înseamnă jertfă, renunţare la sine, dăruire... O femeie care naşte natural, si nu fuge de durerea nasterilor in mod nejustificat medical îşi merită numele de mamă. O mamă care a suferit pentru pruncul ei îl va iubi mai mult, îl va preţui mai mult şi va fi împacată cu gândul că a făcut tot ce a putut ca pruncului ei să-i fie cât mai bine. Aceasta pentru ca durerile nasterii sudeaza nespus de mult dragostea mamei fata de pruncul pe care l-a purtat in pantece. Insa o mamă uită durerile naşterii imediat ce-şi ţine pruncul în braţe şi se bucură că suferinţa ei nu a fost în zadar ci pentru a da viaţă unui om, şi nu orice fel de viaţă, ci viaţă veşnică, pentru că toţi suntem veşnici". Suferinţa provocată de durerile naşterii capătă sens când femeia se raportează la Dumnezeu şi-şi conştientizează păcatele sale. Suportarea durerilor naşterii aduce după sine binecuvântarea lui Dumnezeu şi ştergerea multor păcate. Această jertfă adusă de femei la naştere e similară cu jertfa adusă de Mântuitorul pe cruce, Care a suferit să dea viaţă veşnică lumii întregi. O mamă suferă să dea viaţă unui copil cu un suflet veşnic, care nu va muri niciodată. O femeie care naşte în mod natural alege să stea alături de pruncul ei încă de la primele clipe de viaţă în lume, chiar dacă această alegere presupune suferinţa. O mamă adevărată este mereu lângă pruncul ei, încercând împreună cu Dumnezeu să-i ofere tot ce-i mai bun pentru viaţa de aici şi de dincolo de moarte.

A historical love

Iubirica mea si-a revenit in sfarsit cu somnul de noapte! Dormim bine, avem si caldura...ce mai, ne simtim super! Deja incep sa percep mirosul sarbatorilor de iarna care in curand vor fi aici. Anul asta o sa fie cu atat mai special cu cat va fi si tati cu noi! Si nu doar atat dar vor fi primele sarbatori de iarna petrecute cu noul membru al familiei...ma apuca melancolia deja, asa ca va las sa ascultati melodia din video-ul pe care l-am atasat, melodie special dedicata iubiricii noastre. By the way, cantecul se numeste "A historical love", nu se putea un nume mai potrivit, nu?

Mariah Carey?

Va las sa ascultati un adevarat concert, sustinut de una dintre cele mai bune voci ale muzicii internationale, Mariah Carey, cand era tanara! :D

Another day has almost gone

Ei, si daca tot e vreme frumoasa inca, ne-am hotarat sa profitam de ea din plin! Asa ca, de doua ori pe zi suntem pe-afara prin parcuri! Deja stiu pe de rost parcurile, pomii si florile! Dar nu conteaza ca oricum o sa vina iarna si atunci o sa dospim mai mult prin casa. Meanwhile, azi am avut nitel timp si pentru mine, am profitat din plin de el. Cat a stat Stefan cu tatica-meu, eu m-am jucat pe calculator! Imi era un dor extrem de un joc bun, asa ca am intrat la omorat fel de fel de creaturi (Tomb Radier Underworld), very nice. Am mai facut de dimineata o salata mexicana ca deja m-am saturat de mancaruri grele si acum ma pregatesc incet de baia lui Stefan. Sper sa avem parte de o noapte linistita si sa ne odihnim bine. Mai e foarte putin pana ne vedem cu tati! :)

He likes bubbles!

Nu stiu daca va mai amintiti unul dintre pestisorii din desenul animat "Finding Nemo", pestisor care era obsedat, timorat sau disperat dupa bule. Si tot timpul bolborosea: bubbles, bubbles, bubbles, bubbleeeesssss! Ei bine, se pare ca si iubirica are ceva cu bubbles, deoarece de alaltaieri incoace e tot cu ele la gura. Nu numai ca saliveaza in exces, asemenea unei gravide in fata vitrinei cu prajituri, dar si face balonase. Si il amuza de mama focului - pe mine insa nu - asa ca ajung sa-i schimb de cateva ori pe zi bluzele ca sunt toate ude! Inca n-a aparut niciun dinte, mai asteptam, dar simptome are din plin. S-ar putea sa fie si asta cauza din care se trezeste noaptea tot la 2 ceasuri. Jur ca parca ar avea alarma copilul asta, la intervalul fix de 2 ceasuri se trezeste. Sa vedeti ce amuzante-s noptile (am avut parte doar de doua pana acum) cand se trezeste si sta cate-un ceas la "povesti". Atunci imi vine sa urlu, eu pic de somn la ora 3 dimineata si el sta cu ochii-n tavan si face: aaaaa, iiiii, eeeeee, dupa care mai si tipa ca sa fie tacamul complet! This isn't happening (tot asa incerc sa ma consolez)...

Vremea si capriciile ei

Ma irita la culme vremea asta schimbatoare! Daca ieri au fost 18 grade si muream de cald, azi inghetam si, culmea, mai si ploua! Asta inseamna ca vom sta in casa, si nu e deloc pe placul iubiricii. Dar nu avem de ales, nu ne putem plimba prin ploaia rece, so, it's gonna be a loooonnnggg day! Ieri a fost super, am mers in parc, ne-am pozat cu porumbeii si Stefan pedala de zor in brate la bunica-sa. Daca ar fi putut cred ca s-ar fi aruncat in mijlocul lor. E fascinat de absolut tot ce vede, orice misca nu-i scapa din raza vizuala. E la fel de curios si de uimit ca tata-sau! :P In schimb, la fizic seamana cu mine, o spune si programul look-alike meter pe care l-am pus in josul paginii la blog. Asa mare de tot sa se vada ca iubirica seamana mai mult cu mine! Oftica-te Bogdan, dar asta e realitatea! :D Nu stiu de ce, dar ma simt mult mai bine acum...De aproximativ o saptamana avem o alta problema: iubirica se trezeste de 4 ori pe noapte, imi vine sa sar de la etaj! Nu stiu ce se intampla cu trezitul asta, el dormea toata noaptea pana acum. Pur si simplu se trezeste, de obicei tot la 2 ore, mananca si se pune la somn iar. Si pe mine ma rupe trezitul asta din 2 in 2 ore, nu sunt obisnuita cu el asa. Sper sa revina la programul lui normal cat mai repede ca daca nu...I'm gonna loose it! Se pare ca nu doar vremea e cea cu capricii, ci si bebe!

Bebe si preferintele "culinare"

Cand am inceput sa-i dau lui Stefan si cate putina papica, am cumparat doua feluri de cereale pentru inceput - unul cu mar de la Humana si unul cu orez si mar de la Bebelac. Nu stiam de care sa aleg deoarece am tot citit pe net ca la un bebe nu-i plac Hipp, la altul nu-i plac Milupa etc. Humana, cum era de asteptat, sunt putin mai scumpe (desi intre ele si Milumil nu e mare diferenta de pret), iar Bebelac sunt chiar foarte ieftine. Am cumparat Bebelac, nu doar ca erau mult mai ieftine, ci pentru ca erau foarte laudate pe forumuri. Prima data am folosit cutia de Humana, care sunt extrem de gustoase, marturisesc ca si mie-mi plac desi nu sunt bebe. Sun foarte usor de pregatit, se omogenizeaza perfect, nu se fac cocoloase, deci calitate superioara! Azi de dimineata am inceput cutia de Bebelac, deoarece iubirica o topise deja pe cea de Humana, am pregatit cerealele si i-am dat la bebelino sa pape. Reactia: o grimasa pe care marturisesc ca n-as fi vrut s-o vad. A doua lingurita, aceeasi reactie. Am zis ca gust si eu din ele sa vad, poate nu am pus destul lapte...mai bine nu gustam! Parca era supa facuta pe spalatoarea de vase, jur! Nici nu ma mir ca nu a mancat iubirica! Nu am mai insistat sa i le dau, ca nici eu nu le-as manca. Si uite-asa ne-am pus in carucior (doar iubirica nu si eu) si am plecat la cumparaturi. Bineinteles am luat cerealele Humana din nou, pe care le-a papat Stefan cu mare pofta cand am ajuns acasa.

Bun venit, Octombrie!

Nu stiu de ce, dar azi noapte nu am dormit foarte stralucit...Iubirica a dormit chiar foarte bine, eu stateam si ma uitam ba pe tavan, ba la el. O fi fost fool moon? Anyways, de aseara a fost tare vesel Stefan al meu. A ras mai bine de o ora, si daca nu pica de somn cred ca radea in continuare. De dimineata s-a trezit la fel de fericit, l-am schimbat, i-am dat sa pape si acum da semne ca urmeaza un nou somnic. Eu o sa fac niste buzunarele cu branza telemea (mi-e tare dor de ele) nu mai am rabdare pana vine tati acasa. Atunci o sa fac din nou, ca i-am promis demult si musai sa ma tin de cuvant. Adevarul e ca-mi place sa gatesc, sa incerc retete noi. Chiar ma gandeam ca retetele pe care le-am incercat si sunt foarte gustoase, le voi scoate la imprimanta si voi face o carte de ele. Carte pe care s-o am mereu la indemana pentru ca mai creste un pic iubirica si voi gati si mai intensiv. O zi rece azi la noi, se pare ca vine cu adevarat frigul...Luna asta sunt si eu batrana, implinesc 26 de ani!!! Mi se pare asa ciudat (in sensul bun al cuvantului) ca-mi voi sarbatori ziua de nastere cu puiutul meu. Abia asteptam sa treaca luna asta si sa vina tatiiiiiiiiiiiiiiiiii! In sfarsit! O sa ne petrecem sarbatorile impreuna, o sa mergem cu iubirica la sanius, o sa facem mancare buna, o sa ascultam colinde si, nu in ultimul rand, o sa impodobim bradutul de Craciun! Zboara timpule, mai repede!